In Biserica Ortodoxa nu sunt femei preot,
drept pentru care ma duc la biserica cand e goala. Imi sunt propriul preot, si sunt femeie.
Primii propovaduitori ai bisericii crestine
au fost femei. La ele acasa, au strans lume si au povestit despre noua religie,
raspandind-o.
In catacombele din Roma de la anul 100 AD,
unde sunt cele mai vechi fresce si mozaice crestine, le poti vedea pe primele
femei preot. Un mosaic arata chipul unei femei cu inscriptia “Episcopa”.
Isus nu a spus niciodata ca femeia ar fi
murdara sau nedemna de a fi preot, de a intra in biserica sau in altar.
Aceasta e o afirmatie politica, pe care au inceput sa o faca cei care au
hotarat sa foloseasca noua biserica cu scop politic. Barbatii erau cei care
conduceau politica - tot respectul, politica e treaba grea. Cand crestinismul a devenit indeajuns de raspandit si
puternic pentru a avea o influenta asupra unui numar critic de oameni, ei au
hotarat sa preia conducerea acestei noi miscari sociale.
Drept urmare, la Sinodul de la Niceea au
hotarat excluderea femeilor din randul preotilor crestini.
Revenind la idea ca “femeia e murdara”, pe
baza careia e exclusa si din altar si de la a fi preot, baza acestei afirmatii
este sangele menstrual, considerat “murdar”.
Daca vei avea vreodata curajul sa il pui pe
limba, vei constata ca are acelasi gust ca sangele care iti curge din deget
cand te tai din greseala. Este acelasi sange care iti curge si tie si oricarui
barbat prin vene. Nu are nici o alta “murdarie”. Eu am incercat. De fapt, te provoc aici si
acum sa il gusti, daca inca mai crezi ca ciclul face femeia, si pe tine,
inferioara si impura. O idee relicva
ramasa din timpuri ne-igienice, ne adusa la curent.
Isus, in Biblie, nu a interzis nici unei
femei la menstruatie sa intre in biserica. Si oricum, nu el a scris Biblia, ci
alti barbati, mai tarziu, din amintiri si din punctul lor de vedere. Adica, cum vine asta: Isus a chemat la el pe orbi, pe prostituate, l-a sculat din morti pe Lazar, si femeilor la ciclu le-a zis, "Pardon, voi, nu!" ?
Cat despre idea ca sexul ar fi ceva murdar
si placerea sexuala un pacat, asta a fost introdusa de Sfantul Augustin (si nu
de Isus). Augustin era un om caruia ii placeau foarte mult femeile, si nu numai
una. Dintr-un motiv (probabil de
suferinta in dragoste **), a devenit calugar si ascet, si a scris niste carti
foarte convingatoare despre renuntarea la placerea sexului – facand din asta un
pacat.
Pentru ca a scris mult si convingator,
aceasta idee a devenit dogma – “e scris”. Avantajul lui a fost ca a scris la un
moment cand putini scriau sau putin se pastra. Daca ar fi scris pe Facebook, in
loc de tomuri ecleziastice, il mai baga cineva in seama?
Pentru Augustin, asta a fost o defulare.
“Nesimtitele astea de femei”, care ii placeau atat de mult, erau strugurii acri,
si le-a facut responsabile pentru acest “pacat”.
Biblia si dogma crestina e usor comica prin
contradictii. In alta parte a Bibliei e Cantarea Cantarilor, unul din cele mai
frumoase poeme de dragoste, sufleteasca si erotica, ale acelui timp:
“Ca pecete pe sânul tău mă poartă, poartă-mă pe mâna ta ca pe o brăţară!”
“Ca pecete pe sânul tău mă poartă, poartă-mă pe mâna ta ca pe o brăţară!”
Acum ca
am elucidat partea de “femeie”, sa trecem la “femeia preot”.
Pentru
mine, Dumnezeu salasluieste in sufletul meu, si nu pot sa dau aceasta
responsabilitate altcuiva. Pentru ca nimeni nu stie mai bine decat mine ce e in
sufletul meu, ce mi sopteste mie vocea divina si intuitia mea. Pentru mine,
Blaga (da, un barbat, un poet) e cel care a spus-o cel mai bine:
“vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!
Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniţă- încătuşat.”
Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniţă- încătuşat.”
Atunci
cand ascult aceasta voce din adancul sufletului meu, devin preot, imi devin
propriul preot. Si sunt femeie. Prietenele si prietenii vin la mine sa isi spuna
pasurile si sa gaseasca alinare si iertare, intelegere. Le sunt duhovnic.
Foarte
rar am aflat un preot care sa imi spuna ceva mai potrivit decat ce imi spune
aceasta voce a sufletului. Si cand am aflat acest gen de preot, mi-a spus sa ma
duc undeva unde sa fiu in liniste, poate in natura, sau in alt loc de
singuratate si meditatie, si sa imi ascult vocea launtrica, care ma va calauzi.
Nu el, preotul - nu el si-a asumat acest rol.
Asa ca
atunci cand spun ca sunt femeie si preot, imi ascult si apreciez vocea
intuitiei divine, si si corpul meu capabil de a creea, de a se bucura, de a fi
puternica.
Si ca sa inchei, un banc:
Intr-o manastire vine un novice si afla ca textele sfinte se copiaza dupa alte copii. Se duce la staret si ii spune: "Taica staret, daca s-a strecurat vreo greseala in prima copie, si noi tot copiem aceeasi greseala?" "Nu se poate, suntem atenti", spune staretul, dar totusi coboara sa verifice. Dupa cateva zile, calugarii se ingrijoreaza: "Unde e taica staret?" Incep sa il caute, si il cauta, si il cauta, pana il gasesc in beciul cel mai de jos, cel de taina, unde e pastrat originalul cartii sfinte. Il gasesc pe staret in lacrimi, dandu-se cu capul de carte. "Ce s-a intamplat?", il intreaba. "Era 'celebrat', nu 'celibat'!"...
Si ca sa inchei, un banc:
Intr-o manastire vine un novice si afla ca textele sfinte se copiaza dupa alte copii. Se duce la staret si ii spune: "Taica staret, daca s-a strecurat vreo greseala in prima copie, si noi tot copiem aceeasi greseala?" "Nu se poate, suntem atenti", spune staretul, dar totusi coboara sa verifice. Dupa cateva zile, calugarii se ingrijoreaza: "Unde e taica staret?" Incep sa il caute, si il cauta, si il cauta, pana il gasesc in beciul cel mai de jos, cel de taina, unde e pastrat originalul cartii sfinte. Il gasesc pe staret in lacrimi, dandu-se cu capul de carte. "Ce s-a intamplat?", il intreaba. "Era 'celebrat', nu 'celibat'!"...
Links – Bibliografie:
BBC
Documentary: Divine Women, Bettany Hughes, http://www.bettanyhughes.co.uk/divine-women
Biblie,
Cantarea Cantarilor: http://www.bibliaortodoxa.ro/ carte.php?id=9&cap=1
Blaga, Poemele Luminii (1919) – Vreau sa joc: http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/vreausajoc.php
Germaine Greer, The Female Eunuch (1970)
Alexandra Chiriac si Madalina Vaidescu, conversatii
Alexandra Chiriac si Madalina Vaidescu, conversatii
No comments:
Post a Comment